15 profesori din învățământul public, din mai multe județe ale țării, au participat în weekendul
21-22 februarie la o tabără de studiu organizată la București, unde au luat parte la ateliere de psihologia dezvoltării, cogniție ancorată și managementul clasei, susținute de traineri recunoscuți la nivel național și internațional. Tabăra face parte din programul Predau Viitor Fellowship, un demers gratuit de formare și colaborare dedicat profesorilor din învățământul public, organizat de Asociația Techsoup pe parcursul anului școlar 2025-2026.
Temele abordate încadrul taberei au fost selectate în urma unei perioade extinse de cercetare și observare la clasă, desfășurate de Asociația Techsoup în școli din diferite regiuni ale țării.
Noi am fost în foarte multe observări la clasă și multe lucruri de îmbunătățit pe care le-am văzut sunt lucruri legate de managementul clasei și de rutine pedagogice la clasă, care fac o mare diferență pentru învățare și într-o lecție eficientă. Am decis că sunt lucruri pe care trebuie să le atacăm frontal, plus planificarea, care este cealaltă problemă.
Din motive care țin de cum este construit sistemul educațional, profund feudal și superficial în felul în care tratează aceste lucruri, profesorii au căpătat o reacție foarte adversă la ideea de planificare. Toatestudiile din educație arată că un profesor care planifică va fi eficient la clasă. Nu înseamnă că trebuie să planifici cu tonele de dosare și cu planul de lecție pe 700 de pagini. Înseamnă că trebuie să intri la clasă cu scop și pași clari cu privire la ce încerci să obții de la elevi și să îți păstrezi întotdeauna atenția asupra asupra obiectivelor de învățare, spune Elena Coman, director de dezvoltare la Asociația Techsoup.
Atelierele de psihologia dezvoltării și cogniție ancorată au fost susținute de Thea Ionescu, conferențiar universitar la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și autoare a volumului Copiiiși oamenii mari: Căi pentru optimizarea dezvoltării umane. În cadrul sesiunilor, profesorii au explorat modul în care funcționează creierul ca sistem care formulează predicții, au aprofundat concepte precum metacogniția și strategiile eficiente de învățare și au analizat etapele de dezvoltare ale elevilor, precum și modalități de cultivare a curiozității și motivației la toate nivelurile de vârstă.
Atelierele dedicate managementului clasei și stării de bine a profesorilor au fost facilitate de Cristiana Oșan, trainer British Council și formator de formatori cu experiență de lucru cu profesori din peste 100 de țări. Discuțiile au pus accent pe planificarea eficientă a lecțiilor, reguli, rutine pedagogice și structuri care sprijină învățarea, rolul atitudinii profesorului în dinamica clasei și importanța echilibrului personal în activitatea didactică.
Profesorii selectați în program predau materii precum TIC, istorie, biologie, limba engleză și franceză în învățământul primar și gimnazial și vin din 9 județe din toată țara: Bihor, Maramureș, Prahova, Dolj, Vâlcea, Sibiu, Bacău, Călărași și Ilfov. Cadrele didactice au fost selectate din rândul profesorilor care au absolvit cursuri organizate de Asociația Techsoup, precum cele din cadrul programelor Experience AI, Siguranța AI, Scratch sau Incubatorul Civic
Digital.
Pentru toate cadrele didactice este important acest program, pentru că la un moment dat ajungem în rutină. Ne dăm toate gradele și apoi ajungem într-un moment în care nimic nu ne
mai mișcă. Iar participarea la astfel de activități trezește în noi tot felul de idei ca să facem ceva și să schimbăm monotonia. Există niște cutume care țin de programă, plus toate modificările legislative care vin înspre noi și pe care nu avem puterea să le modificăm, dar la nivel micro, prin activitățile pe care le facem aici și apoi le ducem în școlile noastre, căci colegii mei abia așteaptă să mă întorc și să le povestesc, sperăm să schimbăm ceva, declară Daniela Pavel, profesoară TIC și directoare adjunctă la Colegiul TehnicIon Creangă Târgu Neamț.
Thea Ionescu, conferențiar universitar la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a subliniat în cadrul atelierelor importanța dezvoltării la momentul optim a competenței de „a învăța cum să înveți”.Elevii care dobândesc strategii eficiente de învățare și de fixare a cunoștințelor rețin mai bine informațiile și reușesc să le reactualizeze în contexte diferite.
Începând din clasele a II-a și a III-a, profesorii pot începe să verbalizeze explicit strategii de învățare, adaptate vârstei. În jurul vârstei de 11 ani, aceste strategii devin tot mai eficiente, pe măsură ce se dezvoltă capacitățile metacognitive ale copiilor.
Un alt aspect discutat a fost încurajarea gândirii autonome. Întrebările de tipul „De ce trebuie să învăț acest lucru?” sau solicitarea de a explica propriul raționament contribuie la formarea unei gândiri critice și independente. Începând din clasa a IV-a, profesorii pot stimula elevii să argumenteze modul în care au rezolvat o problemă și să lucreze colaborativ, prin valorificarea
faptului că, adesea, copiii sunt receptivi la explicațiile colegilor.
Referitor la adolescență, Thea Ionescu a evidențiat faptul că adolescența nu este o stare de criză, ci este o oportunitate firească de dezvoltare: relațiile cu cei de aceeași vârstă devin tot mai importante, iar împărtășirea emoțiilor joacă un rol central în dezvoltarea socio-emoțională. Deși grupul de prieteni capătă o influență crescută, relația cu părinții rămâne esențială. Este important ca părinții să ofere autonomie, menținând totodată un cadru de siguranță și interes față de mediul social al copiilor. În această etapă, adolescenții învață progresiv să își gestioneze relațiile și emoțiile, dezvoltând competențe socio-emoționale esențiale pentru viața adultă. Adolescenții rămân curioși, chiar dacă această curiozitate nu se mai manifestă la fel ca la școlarii mici.
Atelierele cu Thea Ionescu m-au făcut să conștientizez mai mult faptul că trebuie să avem multărăbdare cu adolescenții și cu cei mai mititei. Ca și consilier școlar, plec de aici cu ideea că trebuie să-i susțin în continuare pe părinți și să-i încurajez că pot fi un ajutor pentru ei. Cu cât cresc trebuie să fie alături de ei și să fie răbdători și înțelegători, indiferent de emoțiile lor, de revoltele lor și de zidul pe care ei vor să-l pună începând cu vârsta de 12 ani, când încep preadolescența și apoi adolescența. Și de asemenea, să se întoarcă tot timpul la exemple și la ancore, pentru ca celor mici să le fie mai ușor să comunice, să vină cu exemple din propriile lor experiențe, explică Mirela Drăgulin, consilieră școlară la Școala Gimnazială 25Brașov.
În cadrul atelierelor dedicate managementului clasei și stării de bine a profesorilor, susținute de Cristiana Oșan, participanții au explorat organizarea mediului de învățare pornind de la
principii simple, dar esențiale: aerisirea clasei, valorificarea luminii naturale și eliminarea elementelor inutile din spațiu pentru a crea ordine și claritate.
Cristiana Oșan a subliniat cămanagementul clasei înseamnă mai mult decât disciplină: el presupune predictibilitate, organizare, relație, rutină, structură și un climat emoțional sănătos. Claritatea și predictibilitatea reduc comportamentele problematice, iar structura și rutina cresc nivelul de implicare al elevilor, chiar și în absența unei motivații inițiale puternice.
Cristiana a oferit exemple concrete de rutine eficiente pentru începutul, desfășurarea și încheierea lecției. O rutină de start poate include salutul, un scurt „check-in” pentru a evalua starea elevilor, un ritual de liniștire, o recapitulare a lecției anterioare și formularea clară a obiectivelor pentru ora respectivă.
Avem probleme cu managementul clasei și oricât ai citi, dacă nu ne strângem împreună și nu discutăm și nu spui tu ce probleme ai, eu ce probleme am, nu e același lucru. Plec de aici cu faptul că trebuie să te organizezi bine, să ai punctual planul de lecție, să mai reduci din tensiune și să le captezi atenția și cumva, între activități, să mai introduci niște declanșatoare. Să știe copiii că există o rutină și că undeva este și ceva bun, o parte faină, de joc, de interacțiune. Pe copii nu trebuie să-i faci să tacă, să fie liniște, cum cred unele cadre didactice. Eu fac limbi moderne, ce facem, cum interacționăm dacă e liniște? Nu trebuie să fie liniște, asta este ideea, trebuie schimbate niște mentalități, declară Ramona Achim, profesoară de limba engleză și limba franceză la 3 școli din județul Vâlcea (Școala Gimnazială Berislăvești, Școala Gimnazială Dăești și Școala Profesională Colonie Râmnicu Vâlcea).
Programul continuă cu întâlniri online pe parcursul anului școlar, în cadrul cărora profesorii lucrează colaborativ și realizează micro-experimente pedagogice, menite să aducă învățarea mai aproape de realitatea clasei. La finalul programului, profesorii își vor prezenta experiențele și rezultatele în cadrul Festivalului Digital Predau Viitor ediția 2026, eveniment al Asociației Techsoup care reunește comunitatea extinsă de profesori, experți și actori din domeniul educației.
Procesul este susținut de platforma educațională Predau Viitor, care oferă acces la resurse practice și la exemple concrete de aplicare. Participarea în program este gratuită, toate costurile de transport, cazare și masă fiind acoperite de organizatori. Prin această inițiativă care devine proiect anual, Asociația Techsoup își propune să susțină profesorii care doresc să treacă la un nou nivel de practică pedagogică, într-un cadru colaborativ și orientat spre impact direct în clasă.