Copiii noștri cresc cu tehnologia în mână. Știu să instaleze aplicații, să caute pe internet, să navigheze prin jocuri și platforme uneori mai bine decât adulții. Dar competențele tehnice nu sunt suficiente. A ști să folosești tehnologia nu înseamnă neapărat că știi să o folosești bine.
Aici intervine cetățenia digitală. Nu este doar despre digital, ci și despre felul în care trăim împreună într-o comunitate. Iar azi, această comunitate include și spațiul online, nu doar cel fizic. Așa cum în viața de zi cu zi avem reguli, responsabilități și drepturi, același lucru este valabil și pe internet. Un bun cetățean digital verifică informațiile înainte de a le distribui, comunică respectuos, își protejează datele personale și se comportă cu respect față de ceilalți și față de sine.
De ce este important? Pentru că mediul online poate fi o resursă extraordinară de învățare și conectare, dar și un spațiu plin de riscuri: dezinformare, bullying, manipulare, furt de date sau presiuni sociale subtile care modelează imaginea de sine a copiilor fără ca ei să își dea seama. Din fericire, tot mai mulți profesori lucrează cu elevii exact pe aceste teme, la școală.
Ce învață copiii la școală despre viața online?
În multe școli din România există deja profesori care introduc la clasă teme cum ar fi:
● cum verificăm dacă o informație este adevărată sau falsă;
● cum comunicăm online cu empatie, fără să-i rănim pe alții;
● ce înseamnă date personale și cum le protejăm;
● cum raportăm situațiile de abuz sau bullying;
● cum ne construim imaginea online;
● cum păstrăm echilibrul între viața online și activitățile offline.
Aceste competențe și comportamente sunt promovate și la nivel european, prin modele și inițiative ale Consiliului Europei, care susțin educația pentru cetățenie digitală ca parte din pregătirea copiilor pentru viața într-o societate tot mai conectată.
Unele lecții sunt dezbateri, altele sunt proiecte digitale sau analize de știri și conținut viral. Elevii creează, ghidați de profesori, soluții pentru probleme reale din comunitatea lor sau discută situații pe care le întâlnesc zilnic pe internet.
Trei dintre principalele avantaje ale cetățeniei digitale responsabile sunt: copiii sunt mai protejați și mai încrezători online și știu ce să facă în situații dificile și cum să se apere; relațiile online devin mai sănătoase, scad conflictele, crește empatia și respectul în comunicare; iar tehnologia devine o resursă, nu un risc. Astfel, copiii ajung să folosească în mod conștient internetul pentru învățare, colaborare și creativitate, nu doar pentru consum pasiv.
Proiecte educaționale precum Incubatorul Civic Digital sprijină profesorii să aducă în școli activități și lecții legate de viața online responsabilă. Profesorii au la dispoziție, pe Platforma de Cursuri Predau Viitor a Asociației Techsoup, cursuri gratuite despre cetățenia digitală, în care învață cum aceasta poate predată și cultivată la clasă.
În workshopurile organizate, elevii au reușit să pună în cuvinte experiențe prin care au trecut deja în online și să înțeleagă mai bine ce pot face diferit data viitoare. Au conștientizat importanța empatiei online și pericolul bullying-ului.
Eu am învățat astăzi că trebuie să fim buni cu oamenii pentru că nu știm ce probleme au.
Sau au înțeles care este o atitudine corectă față de raportarea problemelor întâlnite pe internet.
Un lucru important cu care plec de aici este faptul că nu sunt chiar singur în experiențele mele, dar am dreptul să îmi spun îngrijorările și problemele unui adult.
Elevii au aflat cât de important e să își gestioneze parolele și datele personale pe care le oferă pe internet, dar și să utilizeze cu discernământ instrumentele digitale cae le sunt la îndemână.
Un lucru pe care l-am învățat azi este importanța securității digitale.
Atunci când caut pe inteligența artificială, e important să verific dacă este corectă informația sau nu și de unde a luat informația respectivă.
Școala de azi, responsabilă de educația online?
Putem face o paralelă cu învățarea unei limbi străine: uneori ne descurcăm și „după ureche”, dar vor exista multe situații în care ne lipsesc mijloacele necesare pentru a înțelege sau a ne face înțeleși cu adevărat. Învățarea structurată ne oferă mai mult decât soluții de moment: ne ajută să înțelegem, să gândim critic și să navigăm situații noi. De aici apare și întrebarea: dacă nu învățăm și exersăm la școală, atunci unde? Dacă rolul școlii este să îi pregătească pe copii pentru viața în societatea în care trăiesc, atunci și felul în care navighează lumea online face parte din această pregătire.
În același timp, nu toți părinții au avut ocazia să învețe ei înșiși aceste lucruri, ceea ce face rolul școlii și al profesorilor cu atât mai important. Iar atunci când aceste conversații continuă și acasă, impactul devine cu atât mai puternic. Mulți elevi spun că, atunci când întâmpină dificultăți online, cer ajutor fraților mai mari sau părinților. Totuși, majoritatea conversațiilor despre internet dintre părinți și copii apar după ce s-a întâmplat deja ceva neplăcut. Mai rar discutăm preventiv: ce facem dacă apare o problemă, cum recunoaștem o situație riscantă sau ce înseamnă un comportament responsabil online. Din acest motiv, tot mai multe școli și organizații educaționale primesc solicitări pentru cursuri dedicate și părinților.
De ce e important să le vorbim copiilor corect despre internet cât mai devreme
Educația pentru cetățenie digitală începe, de fapt, cu mult înainte ca un copil să aibă telefon sau cont pe rețele sociale. Când un copil de grădiniță învață în parc că poate folosi bicicleta altcuiva doar cu acordul proprietarului, el învață despre limite, reguli și respect. Aceleași principii, la un nivel mai avansat, se aplică și în online: nu folosim poze fără acord, nu distribuim informații fără permisiune și fără a le verifica, nu invadăm spațiul celuilalt.
Dacă aceste lucruri nu sunt învățate la timp, copiii ajung într-un mediu digital complex fără instrumentele necesare pentru a se proteja și pentru a lua decizii sănătoase. Iar riscurile nu sunt doar fraudele sau bullying-ul, ci și presiunile subtile legate de imaginea de sine, comparațiile permanente cu alții, tendința de a lua drept normal ce este doar viral sau consum fără discernământ.
Nu este nevoie să fim experți în tehnologie pentru a ne ajuta copiii.
Trei lucruri simple pot face diferența:
1. Să vorbim deschis despre ce se întâmplă online și să construim un spațiu de încredere. Nu doar când apare o problemă. Trebuie evitată presupunerea că tot ce fac copii în online este ”pierdere de vreme”, dar nici că ”nu e niciun pericol”. E important să îi întrebăm ce aplicații folosesc, ce le place, ce îi deranjează sau ce situații au întâlnit. E esențial ca tinerii si copiii să știe că pot povesti unui adult ce li se întâmplă fără teama de a fi certați sau pedepsiți, astfel încât să ceară ajutor atunci când au nevoie.
2. Să modelăm comportamentul pe care vrem să îl vedem. Felul în care adulții comentează în online, verifică informațiile sau își gestionează propriul timpul petrecut pe telefon devine exemplu pentru copiii noștri.
3. Să continuăm să învățăm și noi. Mediul digital se schimbă rapid, iar copiii au nevoie de adulți care pot gândi critic, pot verifica informațiile din surse sigure și sunt informați cu privire la ce e nou. Astfel vor învăța și ei să navigheze responsabil lumea online.
Știm că educația nu a avut niciodată toate resursele de care ar fi avut nevoie, iar contextul actual nu face lucrurile mai simple. Tocmai de aceea, schimbarea începe adesea din lucrurile asupra cărora avem control: ce facem fiecare dintre noi, zi de zi, în spațiul nostru. Atunci când profesori dedicați își construiesc orele cu gândul la dezvoltarea reală și armonioasă a copiilor, directori care cred în aceste valori creează în școli spații deschise pentru dialog și colaborare, iar fiecare părinte deschide acasă o conversație sinceră despre ce se întâmplă online, lucrurile încep să se miște. Poate nu peste noapte și nu spectaculos, dar constant. Și, pas cu pas, azi puțin mai mult decât ieri și mâine puțin mai mult decât azi, ne apropiem de școala și de comunitatea în care ne dorim să crească copiii noștri.