Probabil ați văzut frecvent imagini care ilustrează inteligența artificială fie ca un roboțel zâmbitor, fie ca un robot cu trăsături umane sau un creier uman conectat la circuite. Probabil ați auzit, sau chiar folosiți expresii precum „Am întrebat AI-ul”, „AI-ul mi-a zis” sau „AI-ul știe” . Poate aveți acasă o boxă inteligentă despre care spuneți că „aude” sau „ascultă” ce îi spuneți.
La prima vedere, aceste imagini și formulări par inofensive. Însă, atunci când le folosim în preajma copiilor, ele pot avea un impact asupra modelelor mentale pe care aceștia și le formează despre inteligența artificială.
Care sunt efectele dar, care e rolul nostru ca adulți și cum le vorbim copiilor corect despre AI ne explică Evelina Selea, Manager de programe și experiențe de învățare (Asociația Techsoup).
De ce contează limbajul pe care îl folosim?
Atunci când imaginile și cuvintele pe care le folosim pentru a descrie sistemele AI le prezintă ca având trăsături umane, ca fiind capabile să înțeleagă și să gândească, transmitem ideea că acestea sunt similare cu oamenii.
Pentru un copil care încă învață cum funcționează lumea, această confuzie poate avea consecințe importante. Dacă un copil crede că un sistem AI „gândește”, poate ajunge să îi atribuie emoții, un caracter moral și să formeze o relație de atașament cu acesta. Poate ajunge chiar să-l perceapă ca fiind mai inteligent decât el/ea și să îi acorde încredere în luarea unor decizii.
Aceste situații nu sunt ipotetice, se întâmplă deja în jurul nostru. În vizită la o clasă de a V-a, am ascultat o profesoară întrebând clasa ce este inteligența. Răspunsul lor a fost: „ChatGPT”. Într-o discuție cu elevi de clasa a IX-a, după o lecție despre AI, un elev mi-a arătat o aplicație bazată pe inteligența artificială care îi spune cât de bine arată, care este „potențialul” lui maxim de atractivitate și ce poate face pentru a-l atinge. Copiii și tinerii tind să aibă încredere în aceste instrumente când nu înțeleg, de fapt, cum funcționează.
Ce putem face, concret?
Putem începe prin a fi mai atenți la modul în care vorbim despre AI în jurul copiilor, fie că suntem părinți, profesori sau alți adulți din viața lor. Cheia este ca ei să înțeleagă mereu că interacționează cu un computer, cu un sistem creat de oameni, nu cu o ființă umană.
Concret, atunci când vorbim despre AI, putem să folosim mai des cuvintele„sistem” sau „model”. În loc să le spunem copiilor că AI este un fel de „creier” sau „minte”, le putem spune că „AI este un sistem creat de oameni”.
De asemenea, nu ar trebui să atribuim tehnologiilor AI mai multă putere decât au și ar fi indicat să introducem cât mai des oamenii în ecuație. În loc să spunem că„AI învață să…”, putem spune „dezvoltatorii creează sisteme AI care să …”.
În loc de „AI ne ajută la…”, putem spune „oamenii pot utiliza sistemele AI pentru a…”.
Este recomandat să folosim un limbaj tehnic pentru a descrie aplicațiile cu inteligență artificială. Dacă suntem tentați să spunem „AI poate spune lucruri greșite/scrie povești/crea muzică/picta ca un artist”, ar fi indicat să formulăm „sistemele AI pot genera informații greșite/povești/muzică/imagini”.
Când am vrea să zicem „boxa inteligentă înțelege ce îi zici și îți răspunde”, putem alege formularea „boxa inteligentă îți înregistrează vocea și generează un răspuns”. La fel, în loc de „jocul video știe ce faci și se adaptează”, putem spune „jocul video îți înregistrează mișcările și generează scenarii noi”.
Dacă vrem să folosim imagini într-un anumit context în care le vorbim copiilor despre AI, este recomandat să evităm figurile cu roboți umanoizi sau creiere umane. Putem folosi imagini care sugerează sisteme, procese, rețele sau fluxuri de date, care reflectă mai clar ce este, de fapt, un sistem AI.
Rolul nostru, ca adulți
Este firesc să atribuim calități umane unor obiecte sau animale.Facem asta nu doar cu tehnologia, ci și cu animalele de companie, cu mașinile și bicicletele noastre cărora le dăm nume de ființe, cu obiectele din casă despre care spunem că nu „vor” să meargă, potrivit fundației Raspberry Pi din Marea Britanie, care a cercetat acest subiect. Iar când vorbim între noi, adulții, despre boxa inteligentă care ne „aude”, acest lucru este probabil inofensiv, pentru că știm că nu este o persoană. Dar atunci când suntem în preajma copiilor, care sunt încă în proces de a înțelege cum funcționează lumea și tehnologia, limbajul pe care îl folosim are o putere mai mare.
Însă, nu e nicio problemă dacă greșim de față cu ei. Contează foarte mult pentru un copil să-și vadă părintele sau profesorul care se corectează singur. Faptul că un adult spune, „stai puțin, am formulat greșit” este un exemplu foarte bun pentru copii.
Iar dacă un copil spune „AI-ul a înțeles ce i-am cerut”, putem să îi punem o întrebare simplă „Chiar crezi că a înțeles?”. Un lucru atât de simplu poate să fie suficient. Nu este nevoie să avem noi un răspuns despre cum funcționează sistemul. Important este că am plantat o sămânță de curiozitate în mintea copilului despre cum funcționează, de fapt, aplicația.
În România, Asociația Techsoup organizează cursuri pentru profesorii care doresc să predea la clasă despre AI. Profesorii se pot înscrie pe platforma Predau Viitor, unde vor învăța pas cu pas să aducă la clasă materiale pedagogice relevante și corecte, care ajută elevii să își creeze o relație sănătoasă cu tehnologia.
Evelina Selea este Manager de programe și experiențe de învățare la Asociația Techsoup.